|
|
Am gasit aici http://www.curierul.ro/index.php?/eveni ... lui-3.html , se pare ca Marele Magazin General Fratii Arsenie si Cofetaria Fratii Arsenie se gaseau in centrul orasului Ramnicu-Valcea .
"În planul al doilea, se vede o casă-han cu etaj, având pe partea sudică un balcon tip logie. Se mai vede casa Bărăţiei şi ceva mai în fund turla bisericii Cuvioasa Parschiva care se profilează pe Dealul Capela.
Pe parcursul vremii, începând cu secolul XX, „terasa” a mai fost gazda multor magazine, ateliere, lucrării, restaurante, tipografii, bănci etc. În 1900, în casa Bărăţiei, Grigore Petrina avea un magazin de manufactură cu firma „La Papagal”. În 1903, El Frida fr.eitel deţinea o librărie - papetărie cu firma „Librăria română”. În 1910, Oscar Turinger avea o librărie-papetărie şi articole cu firma „Bazarul Vâlcea” în casele Boicescu. În 1915, Ana Al. Almăşanu avea un atelier de coafor şi frizerie cu firma „La frizeria artistică”.
Tipografia-legătorie de carte „Gutenberg 1928”, „Banca de Scont din Bucureşti, sucursala Râmnicul Vâlcii, 1911”, Hotelul „Franz Peter”, Restaurantul „Halba cu bere”, 1905, Farmacia Apostol Dumitrescu, Banca Zăvoiului, înfiinţată în 1905, Marele Magazin General – Fraţii Arsenie , Cofetăria „Terasă” Fraţii Arsenie.
La încheierea articolului de faţă, dedicăm, în mare parte, istoricului Pieţei Oraşului – Terasă, vă oferim succinte informaţii despre târgurile şi bâlciurile organizate la Râmnic.
Târgul Râmnicean a servit, din cele mai vechi timpuri, ca centrul de aprovizionare a locuitorilor din Râmnic dar şi acelor din satele din apropierea Râmnicului.
În mare parte, mărfurile ce se vindeau erau produsele judeţului Vâlcea ca: brânzeturi, vite, diverse obiecte lucrate din lemn, folosite, în special în gospodăriile din mediul rural.
La aceste târguri, se vindeau şi diverse produse aduse din Ardeal, prin punctul din Pasul Turnu Roşu.
Pe la 1823, în conformitate cu Ordinul „Marii Vornicii“, târgul de marţea din Râmnic este mutat de pe proprietăţile stolnicului Lahovary şi ale mănăstirii franciscanilor la marginea oraşului, informaţie preluată din dosarul 18/134/1832 - fondul Prefecturii judeţului Vâlcea.
În anul 1750, bâlciul este mutat între râuri, cam unde se află Splaiul Mircea Vodă, între 1750-1830, activitatea bâlciului se desfăşura pe malul râului Râmnic, aproape de Parcul Zăvoiul, pe locul fostei autogări.
După anul 1830, bâlciul este mutat definitiv dincolo de râul Râmnic, platforma bâlciului-actualul cartier 1 Mai. O importanţă deosebită în activitatea comercială a oraşului o aveau bâlciurile care se desfăşurau pe platforma bâlciului, peste râul Râmnic, mărfurile cu o mare pondere ce se comercializau erau, în primul rând, produse agro-industriale ale judeţului şi al unor mărfuri aduse de la Sibiu, Piteşti, Craiova şi Bucureşti.
În anul 1830, în Râmnic, se organizau două bâlciuri anuale la marginea oraşului, unul de Sfântul Petru la 29 iunie, şi al doilea, la Vinerea Mare, la 14 octombrie. Cam în aceeaşi perioadă, în oraş, se organiza Târgul Săptămânal, care de-obicei se desfăşura marţea, în centrul oraşului. Din diverse documente, reiese că acest târg avea loc pe proprietatea Lahovary, lângă biserica catolică SF. Anton de Padova. "
|
|
