gergosaab
Membru
 Din: SATU MARE
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 59
|
|
Compania SAAB, infiintata in anul 1937 in orasul Trollhättan din Suedia, era specializata in productia de avioane militare. Avioanele militare SAAB au facut compania suedeza sa devina faimoasa la nivel mondial fiind furnizorul principal al fortelor aeriene suedeze.
Initialele SAAB reprezinta numele prescurtat al companiei in limba suedeza - “Svenska Aeroplan Aktie(B)olaget” (The Swedish Aeroplane Company).
Cind cel de-al doilea razboi mondial se apropia de sfarsit firma suedeza a cautat sa-si orienteze productia catre alte domenii datorita cererii tot mai reduse de avioane, compania dorind sa-si mentina personalul. Dupa ce a luat in considerare si alte optiuni, firma suedeza se orienteaza catre productia de automobile. In aceeasi perioada si alti constructori de avioane cum ar fi Bristol, Heinkel si Messerschmitt s-au orientat catre productia de automobile.
Primele machete au fost proiectate de catre specialisti in aeronautica si aerodinamica. Desenate de catre Gunnar Ljungström si Sixten Sasanover aceste prototipuri erau realizate din lemn la scara 1:1 si au fost testate in tunelul aerodinamic pentru a l-i se verfica proprietatile aerodinamice.
Primul prototip, denumit 92001 a fost testat pentru prima oara in anul 1946 dupa care au mai fost construite alte trei prototipuri in 1947. Acestea se diferentiau de prototipul 92001 doar prin cateva elemente mecanice. In urma unor teste desfasurate pe parcursul a 100.000 Km acestea au fost prezentate presei in premiera pe 10.Iun.1947. Denumite simplu “92” dupa numarul proiectului (toate celelalte 91 de proiecte anterioare erau pentru avioane) cu foarte mici modificari acestea au reprezentat baza pentru primul model de serie SAAB care avea sa poarte aceeasi denumire “92”.
Intrat in productia de serie pe 12.Dec.1949, SAAB 92 avea o caroserie cu doua usi si patru locuri fiind echipat cu un motor in doi cilindrii, transmisia realizandu-se pe rotile din fata, in timp ce suspensia era independenta pe ambele punti. Datorita originii sale ca producator specializat in constructia de avioane, la acest model auto SAAB se simtea influenta proiectantilor de avioane, unul dintre inginerii care au lucrat la proiectul lui SAAB 92 Hans Osquar Gustavsson luand parte de asemenea la dezvoltarea avionului militar JAS39 Gripen. De aici rezultand un coeficient aerodinamic (Cx: 0.32) foarte bun pentru acea perioada chiar si in zilele noastre, precum si o forma fluida a caroseriei.
Motorul lui SAAB 92 era unul in doi timpi montat in fata transversal avand racirea cu apa cu sistem de tip termosifon, doi cilindrii in linie, cilindreea de 764 cmc si dezvolta 25 CP. Acest motor avea un sistem de admisie a combustibilului “prin cadere”, acelasi care era folosit si de firma germana DKW. Acest motor permitea atingerea unei viteze maxime de 105 Km/h. Transmisia se realiza pe rotile din fata (in acea perioada era foarte putin folosita aceasta solutie tehnica) iar cutia de viteze era una manuala cu trei trepte, prima treapta fiind nesincronizata. Suspensiile erau de tip cu bare de torsiune. Primele exemplare au fost disponibile exclusiv in culoarea verde. Ziaristii si cumparatorii au descoperit foarte repede ca modelul 92 avea o tinuta de drum sigura pentru acea perioada, inclusiv pe drumuri cu denivelari si pe timpul iernii pe zapada, in primul rand datorita podelei plate cu care era dotat automobilul suedez.
La numai doua saptamani dupa lansarea modelului 92, SAAB intra in competitia sportiva automobilistica iar masina condusa de ing. Rolf Mellde s-a clasat a doua la clasa sa in raliul Suediei.
Catre sfarsitul anului 1952 dupa ce au fost construite 5.300 exemplare a fost realizat un facelift asupra modelului 92. Denumit SAAB 92B acesta avea suprafata vitrata usor marita iar spatiul portbagajului a fost usor majorat. Tot acum au fost disponibile si alte culori pentru caroserie: gri, negru, rosu si albastru pe langa culoarea verde oferita initial.
Tot in acelasi an Greta Molander castiga “Coupes des Dames” in raliul de la Monte Carlo la volanul unu SAAB 92 al carui motor “tunat” dezvolta 35 CP.
In 1954 modelul este dotat cu un carburator Solex 32BI si un sistem imbunatatit de aprindere. Motorul dezvolta acum 28 CP. O alta nouate este dotarea cu un acoperis din material textil oferit optional.
In 1955 motorul este dotat cu o pompa electrica pentru combustibil. Catre sfarsitul anului 1956 a iesit de pe liniile de montaj ultimul SAAB 92B, productia toatala fiind de 20.128 exemplare.
Pe data de 1.Dec.1955 este lansat un nou model denumit 93 si care a inlocuit in gama modelul 92B, acestea producandu-se in paralel circa un an. Desenat de catre Sixten Sason SAAB 93 era echipat cu un motor in doi timpi cu trei cilindrii, amplasat in fata longitudinal, avand cilindreea de 784 cmc si care dezvolta 33 CP. Cutia de viteze era manuala cu trei trepte, prima fiind nesincronizata.
In 1957 a fost introdusa centura de siguranta cu prindere in doua puncte. A fost de asemenea si primul SAAB care a fost exportat, mare parte din acesta find destinat pietei din Statele Unite. Ca optiune era oferit acoperisul din material textil. In septembrie 1957 a fost realizat primul facelift modelul devenind 93B. Cea mai importanta modificare fiind parbrizul din doua bucati care a fost inlocuit cu unul dintr-o singura bucata. Tot in acelasi an pilotul Erik Carlsson a castigat raliul Finlandei cu un SAAB 93, doi ani mai tarziu castigand si raliul Suediei cu acelasi model. In 1959 a fost operat un nou facelift modelul devenind 93F printre modificarile aduse remacandu-se sistemul de deschidere al usilor in sens invers decat cel care era oferit pana atunci. SAAB 93 s-a fabricat pana in 1960 productia totala fiind de 52.731 exemplare.
In 1956 este prezentat primul model sport realizat de catre SAAB. Denumit Sonett sau 94 acesta folosea numeroase elemente mecanice de la modelele fabricate de SAAB in acea perioada. Costul total al proiectului s-a ridicat la 75.000 koroane suedeze, numele Sonett fiind derivat din exclamatia in suedeza “Sa nätt den är!” (Cat de frumos este!).
Desenat de Rolf Mellde, Sonett avea o caroserie de tip “barchetta” cu doua locuri din fibra de sticla si structura din aluminiu fiind echipat cu un motor in doi timpi cu trei cilindrii amplasat longitudinal carea avea cilindreea de 748 cmc si devolta 58 CP. Transmisia se realiza pe rotile din fata cutia de viteze find manuala cu trei sau patru trepte. Viteza maxima era de 160 Km/h.
La Salonul Auto de la New York din 1958 a fost prezentat in premiera versiunea sportiva GT 750 a modelului SAAB 93. GT 750 avea aceeasi caroserie ca si modelul 93 in schimb interiorul si motorizarea erau diferite de acesta. SAAB a dezvoltat special aceasta versiune (GT 750) pentru piata americana. Motorul era prevazut cu doua carburatoare iar puterea dezvoltata era de 50 CP. Optional era disponibil un kit pentru inbunatatirea puterii la 55 CP, versiunea numindu-se GT 750R. Cutia de viteze era una manuala cu trei trepte. SAAB GT 750 s-a remarcat inca de la inceput prin dotarile inovative privind siguranta pasiva: tetiere in standard pentru scaunele din fata (prima masina din lume cu o astfel de dotare) si centurile de siguranta pentru locurile din fata oferite de asemenea ca standard. In anul 1961 a fost realizat un facelift, versiunea remarcandu-se prin: motorul care devolta 57 CP, cutia de viteze cu patru trepte, franele cu discuri pe rotile din fata, versiunea devenind GT 850. Productia lui GT 850 a incetat in anul 1962.
In 1960 a fost lansat un nou model denumit SAAB 96 care a inlocuit in gama modelul SAAB 93. Inca de la inceput a fost disponibil in doua variante de caroserie: berlina cu doua usi si 5 locuri precum si break cu trei usi si 5 sau 7 locuri, acesta din urma fiiind cunoscut si sub numele de SAAB 95.
Cu acest model marca SAAB s-a facut remarcata la nivel international datorita inovatiilor in domeniul securitatii precum si a succeselor din competitiile sportive. La inceput a fost oferit un motor cu trei cilindrii avand cilindreea de 750 cmc si care dezvolta 38 CP. Incepand cu anul 1963 a fost echipat cu un motor cu trei cilindrii avand cilindreea de 841 cmc puterea dezvoltata fiind de 40 CP. O versiune a acestui motor, dotat cu trei carburatoare si care furniza 57 CP, a fost dezvoltat special pentru versiunile de competitie. Transmisia se realiza pe rotile din fata si era asigurata de o cutie de viteze manuala cu trei trepte mai tarziu fiind oferita in standard una cu patru trepte. Suspensia fata era cu roti independente si arcuri elicoidale iar suspensia spate era cu punte rigida si arcuri elicoidale. In primii ani franele pe fata erau cu tamburi mai tarziu fiind inlocuite cu frane cu discuri. Tot in 1963 a fost introdus sistemul de franare in diagonala (premiera mondiala). In 1967 a avut loc cea mai importanta modificare de ordin tehnic din cariera modelului SAAB 96 fiind vorba de introducerea in premiera a unui motor in 4 timpi pe un model SAAB. Acesta avea patru cilindrii in V , cilindreea de 1498 cmc si dezvolta 65 CP fiind furnizat de compania Ford, acelasi motor echipand si modelul Taunus 12M. Acest motor permitea atingerea unei viteze maxime de 145 Km/h in timp ce acceleratia de la 0-100 Km/h se putea realiza in 16 sec. In 1968 a fost operat un facelift care s-a remarcat printr-o noua parte frontala si o suprafata vitrata usor marita.
SAAB 96 s-a remarcat de asemenea si in competitiile sportive internationale mai ales datorita pilotului Erik Carlsson care a castigat in 1960, 1961 si 1962 Raliul RAC ( Royal Automobile Club Rally din Marea Britanie) precum si Raliul Monte Carlo editiile 1962-63.
Dupa o cariera longeviva de 20 de ani, in care s-au fabricat 547.221 exemplare la data de 3.Ian.1980 iese de pe benzile de montaj ultimul exemplar de SAAB 96. Varianta de caroserie break - SAAB 95 a fost fabricata pana in 1978 in 110.527 exemplare.
In anul 1966 a fost prezentat un nou model sport denumit Sonnet II. Acesta dispunea de o caroserie din fibra de sticla si oferea doua locuri, designul fiind semnat de Malmö Flygindustri. Sonett II dispunea de un motor cu trei cilindrii in doi timpi cu cilindreea de 841 cmc si care era capabil sa dezvolte 60 CP la 4250 rpm. Transmisia se realiza pe rotile din fata fiind asigurata de o cutie manuala cu patru trepte. Multumita unui gabarit compact L x l x h: 378 x 145 117 cm si a unei greutati de numai 660 Kg Sonett II putea atinge o viteza maxima de 150 Km/h in timp ce acceleratia de la 0-100 Km/h se putea realiza in 12.5 sec. In cursul anului 1967 motorul in doi timpi a fost inlocuit cu unul in patru timpi modelul devenind Sonett V4. De provenienta Ford acest motor avea 4 cilindrii in V, cilindreea de 1498 cmc si dezvolta 65 CP. Performante: viteza maxima 160 Km/h, acceleratia 0-100km/h in 12.5 sec. Acest model sport s-a fabricat pana in 1970 cand a fost inlocuit de modelul Sonett III. Productia totala a fost de: Sonett II – 258 exemplare si Sonett V4 – 1610 exemplare.
Pe 22.Nov.1967 la Stockholm a fost lansat un nou model denumit SAAB 99. Acesta avea caroserie de tip berlina in trei volume cu doua usi desenata de Sixten Sason si care avea un coeficient aerodinamic Cx: 0.37 in timp ce majoritatea automobilelor din acea perioada aveau Cx: intre 0.40-0.50. Caroseria a fost de asemenea gandita sa ofere o cat mai buna siguranta pasagerilor in caz de impact iar suprafata vitrata era foarte generoasa in timp ce parbrizul, care era atent studiat, oferea o vizibilitate laterala foarte buna.
Introdus in productia de serie in toamna anului 1968, SAAB 99 era echipat cu un motor in 4 timpi cu 4 cilindrii amplasat frontal longitudinal care avea cilindreea de 1.709 cmc si dezvolta 80 CP. Transmisia se realiza pe rotile din fata si era asigurata de o cutie manuala cu 4 trepte iar incepand din 1970 a fost oferita otional si una automata cu 3 trepte. Suspensia fata era cu roti independente si arcuri elicoidale iar cea spate cu bara Panhard si arcuri elicoidale. Sistemul de franare era cu discuri la ambele punti. Viteza maxima atinsa era de 160 Km/h.
In februarie 1970 de pe benzile de montaj ale firmei suedeze iese exemplarul cu numarul 500.000 produs de divizia auto SAAB.
In 1970 modelul a suferit un facelift la interior acesta devenind mai luxos avand o noua plansa de bord. Tot in acest an motorul de 1.7L a fost dotat cu un sistem electronic indirect de injectie, acesta ajutand motorul sa dezvolte 95 CP. Catre sfarsitul aceluiasi an a fost introdusa si varianta de caroserie cu 4 usi.
In 1971 a fost disponibil un nou motor de 1.8L care dezvolta 86 CP in varianta cu carburator si 95 CP in varianta cu injectie electronica.
In 1972 a fost prezentata o versiune sportiva denumita 99 EMS. Disponibila numai in varianta de caroserie cu doua usi era dotata cu un motor cu 4 cilindrii, cilindreea de 1985 cmc si dezvolta 110 CP multumita sistemului de injectie electronica Bosch D-Jetronic. Atingea o viteza de 170 Km/h si era oferita exclusiv in culoarea gri metalizat.
In 1973 a fost prezentata o versiune “low cost” denumita 99L. Aceasta era disponibila in varianta de caroserie cu doua usi si cu motor de 1.8L (88CP). Celelalte versiuni erau disponibile cu motorul de 2L (1985cmc).
In 1974 a fost lansata o noua varianta de caroserie tip hatchback cu trei usi cunoscuta si sub numele de combi-coupe si care era mai lunga cu 10 cm decat berlina traditionala sedan.
Incepand cu anul 1975 au fost prezentate doua noi versiuni de motorizare de 2L: cu carburator care dezvolta 100 CP si cu injectie electronica Bosch K-Jetronic care dezvolta 118 CP.
In 1976 a fost lansata o versiune luxoasa denumita GLE disponibila exclusiv in varianta de caroserie sedan cu 4 usi si motor cu injectie electronica. Printre dotari se numarau: servodirectia, transmisia automata, tapiterie mai luxoasa si cotiera pentru locurile din spate.
In anul 1977 la Salonul Auto de la Frankfurt a fost lansata o versiune sportiva denumita 99-Turbo (primul automobil de serie din lume cu motorizare turbo). Disponibila in varianta de caroserie combi-coupe cu 3 usi era echipata cu un motor supra alimentat cu turbocompresor. Motorul avea 4 cilindrii, cilindreea de 1985 cmc si dezvolta 145 CP la 5.000 rpm. Performante: viteza maxima 200 Km/h, acceleratia de la 0-100 Km/h circa 9 sec. Mai tarziu acest motor a fost disponibil si pe celelalte variante de caroserie. Tot in acelasi an a fost realizat si un facelift asupra modelului.
In 1981 a fost disponibil exclusiv cu motorul de 2L (1985 cmc) oferit in doua variante: cu carburator, care dezvolta 100 CP si cu injectie electronica, care dezvolta 118 CP.
Productia modelului 99 a incetat in 1984 dupa ce au fost produse 588.643 exemplare, modelul fiind inlocuit de SAAB 90.
Modelul SAAB 99 s-a remarcat printr-o serie de inovatii tehnice in premiera oferite pe un automobil produs in serie: stergatoare si sistem de spalare a farurilor (1970); scaune fata incalzite, bara de protectie deformabila la impact pana la 5 Km/h (1971); conceptul de bara de protectie laterala in interiorul portierei (1972); supraalimentarea motorului cu turbocompresor (1976); filtru de polen pentru aerul filtrat din habitaclu (1978).
In primavara anului 1970 a fost prezentat un nou model sport denumit Sonett III cunoscut si sub numele de SAAB 97 care a continat traditia modelelor sport ale firmei SAAB inceputa cu Sonett I.
Caroseria era de tip coupe cu doua usi avand doua locuri si era desenat de Gunnar A. Sjögren in colaborare cu firma italiana Coggiola. Avea un coeficient aerodinamic Cx: 0.31 iar la partea frontala se remarcau farurile escamotabile. Motorul disponibil era unul in 4 timpi cu 4 cilindrii in V avand cilindreea de 1498 cmc si care dezvolta 65 CP.
Incepand cu 1971 acest motor a fost inlocuit de unul de 1708 cmc. Transmisia se realiza pe rotile din fata in timp ce cutia de viteze era una manuala cu 4 trepte. Performante: viteza maxima 165 Km/h, acceleratia 0-100 Km/h in 13 sec. Pentru exemplarele destinate pietei din Statele Unite era oferit optional sistemul de aer conditionat.
Sonett III a fost fabricat intre anii 1970-1974 in 8.351 exemplare.
In 1978 firma suedeza semneaza un parteneriat cu concentul italian Fiat. Acest parteneriat a avut ca obiectiv comercializarea automobilului Lancia Delta sub numele de SAAB 600 in tarile scandinave precum si dezvoltarea unei platforme tehnice in comun si care urma sa fie folosita de viitoarele modele varf de gama SAAB 9000, Alfa Romeo 164, Fiat Croma si Lancia Thema.
In Octombrie 1978 este lansat un nou model denumit SAAB 900. Acesta avea caroserie tip combi-coupe cu 3 sau 5 usi si 5 locuri iar coeficientul aerodinamic era Cx: 0.34. De la inceput acest model s-a remarcat prin: siguranta activa si pasiva, confortul oferit, habitaclu spatios si o tinuta de drum superioara. Bazat pe mecanica modelului 99, SAAB 900 era echipat cu un motor cu 4 cilindrii amplasat frontal longitudinal inclinat la 45 de grade avand cilindreea de 1985 cmc si era disponibil in trei versiuni: GL - cu un singur carburator (99 CP), GLS - cu doua carburatoare (106 CP) si GLE, EMS - cu injectie electronica (116 CP). Incepand cu 1979 a fost lansata versiunea 900 Turbo care dezvolta 145 CP.
In Martie 1980 este lansata versiunea de caroserie sedan cu 4 usi iar pentru versiunile EMS si Turbo este introdusa in serie cutia de viteze manuala cu 5 trepte. Tot in acelasi an a fost prezentat pentru motorizarea Turbo sistemul APC (Automatic Performance Control) care permitea un reglaj continuu al presiunii de supraalimentare si utilizare optima a puterii energetice a carburantului, acest lucru permitand o economie ridicata de combustibil si folosirea unui combustibil cu cifra octanica scazuta fara sa afecteze motorul.
In 1981 SAAB introduce in premiera pe un automobil produs in serie oglinzile retrovizoare laterale cu corp vizual impartit in doua, aceasta ducand la eliminarea punctului mort pentru sofer.
In 1982 sunt introduse in premiera pe franele pe discuri fara azbest.
In Septembrie 1983 este prezentata varianta de caroserie sedan cu doua usi. La Salonul Auto de la Frankfurt din acelasi an este prezentata varianta de caroserie cabriolet cu 4 locuri. SAAB 900 Cabrio a fost desenat de Björn Envall realizat de catre firma ASC (din SUA) si a intrat in productia de serie in primavara anului 1986 in fabrica din Valmet (Finlanda).
In Ianuarie 1984 este lansat versiunea 900 Turbo 16, primul automobil de serie cu motor Turbo multisupape. Motorul avea distributia cu 4 supape pe cilindru, injectie electronica de benzina si dezvolta 175 CP, acest lucru permitand atingerea unei viteze de 205 Km/h in timp ce acceleratia de la 0-100 Km/h se putea realiza in 8.7 sec.
In 1987 a fost realizat un facelift care s-a remarcat printr-o noua parte frontala mai aerodinamica si unele inbunatatiri tehnice.
In 1989 este prezentata varianta de motorizare de 2L aspirat avand distributie cu 4 supape pe cilindru si care era in masura sa dezvolte 128 CP.
In 1990 a fost realizat un nou facelift atat la interior cat si la exterior. Tot in acelasi an a fost introdus sistemul ABS ( Anti Brake System) pentru sistemul de franare optional sau in standard in functie de versiune, un an mai tarziu fiind disponibil optional airbag-ul pentru sofer.
Pe data de 26 Sept.1993 a luat sfarsit productia modelului 900 in variantele de caroserie combi-coupe si sedan in total fiind produse 908.817 exemplare, in timp ce varianta decapotabila s-a fabricat pana in vara anului 1994 in 48.888 exemplare.
In 1984 a fost prezentat modelul SAAB 90 ca inlocuitor al modelului 99. Disponibil exclusiv cu caroserie tip sedan cu doua usi si avand un motor de 2L cu carburator, puterea dezvoltata era de 100 CP. Cutia de viteze era manuala cu 4 sau 5 trepte.
Fabricat in Finlanda la Valmet, SAAB 90 oferea un spatiu interior mai generos comparativ cu SAAB 99 datorita dimensiunilor exterioare usor marite. De asemenea rezervorul de combustibil a fost marit acest lucru permitand o autonomie mai mare. In 1986 a fost operat un facelift care s-a remarcat printr-o noua parte frontala precum si adaptarea unor bare de protectie cu absortie mai buna la socuri, iar un an mai tarziu a fos adaptat un nou carburator care permitea pornirea motorului mult mai usoara la temparaturi scazute. Pana la sfasitul anului 1987 cand productia a incetat au fost produse in total 25.378 exemplare, modelul fiind comercializat doar pe unele piete din Europa.
In 1985 SAAB a prezentat prototipul EV-1 (Experimental Vehicle) care era bazat pe mecanica lui SAAB 900 Turbo 16. Acesta avea o caroserie coupe 2+2 avand structura realizata din otel si acoperisul complet din sticla. Desenata de Björn Envall caroseria se remarca printr-o suprafata vitrata generoasa, un coeficient aerodinamic foarte bun precum si acoperisul de sticla prevazut cu 66 de celule solare, energia solara furnizata permitand activarea sistemului de ventilare si mentinerea unei temperaturi scazute pe timp de vara. Barele de protectie erau realizate din fibre de Aramid (Twaron sau Kevlar) si deformabile la impact, la viteze reduse revenind la forma initiala. Usile erau realizate din fibra de carbon sporind protectia la impact lateral. Motorul, acelasi care echipa si SAAB 900 16 a fost “tunat” sa dezvolte 285 CP permitand atingerea unei viteze de 270 Km/h si o acceleratie de la 0-100 Km/h in 5.9 sec.
In Mai 1984 firma suedeza prezinta un nou model de clasa superioara denumit SAAB 9000 si care a intrat in productia de serie un an mai tarziu. Avand o caroserie berlina tip hatchback cu 5 usi si 5 locuri desenata de Giorgetto Giugiaro era caracterizata printr-un coeficient aerodinamic foarte bun (Cx:0.32) si printr-un spatiu interior generos. Realizat pe o platforma conceputa in colaborare cu grupul italian Fiat, SAAB 9000 avea unele elemente de structura identice cu Alfa Romeo 164, Fiat Croma si Lancia Thema. De la inceput a fost disponibil cu un motor cu 4 cilindrii amplasat frontal transversal avand cilindreea de 1985 cmc supraalimentat cu turbocompresor avand distributie cu 4 supape pe cilindru si care dezvolta 175 CP. Performante: viteza maxima 220 Km/h, acceleratia 0-100 Km/h in 9.5 sec. Transmisia se realiza pe rotile din fata si era asigurata de o cutie de viteze cu 5 trepte sau automata cu 4 trepte. Suspensia era independenta pe ambele punti iar sistemul de franare era prevazut cu discuri pe toate rotile, cele din fata fiind ventilate. Plansa de bord era prevazuta cu un display electronic care arata consumul de combustibil in timpul mersului, nivelul rezervorului (autonomia posibila), nivelul bateriei si temparatura exterioara.
In Martie 1986 este prezentata versiunea de motorizare aspirata a motorului (fara supraalimentare cu turbocompresor) de 2L care acum dezvolta o putere de 130 CP.
In Ianuarie 1988 este prezentata varianta de caroserie sedan cu 4 usi denumita CD si care avea o lungime mai mare cu 15 cm. SAAB 9000 CD dispunea de un echipament mai luxos cu numeroase dotari oferite in standard. Tot in acelasi an este realizat un facelift si este oferit optional sau in standard sistemul ABS.
In 1990 a fost prezentat versiunea 9000 Aero Sport care beneficia de un kit “aerodinamic”acesta dispunand de spoilere fata/spate de dimensiuni generoase, praguri laterale si jante cu design studiat. Multumita acestui kit versiunea 9000 Aero Sport putea atinge o viteza maxima de 230 Km/h. Tot in acelasi an a fost disponibila o noua motorizare de 2.3L Turbo care dezvolta 200 CP.
In 1992 a fost realizat un facelift, versiunea hatchback a modelului devenind 9000 CS. La ambele versiuni CS di CD au fost aduse numeroase imbunatatiri de ordin estetic, aerodinamic, mecanic si de confort. Airbagul pentru sofer si pasager a fost oferit optional sau in standard.
Inspirat din trecutul aeronautic, in 1993 este introdus sistemul Black Panel, modul de iluminare a instrumentelor de bord pe timp de noapte, sistem gandit sa ofere un maxim de atentie asupra conducerii automobilului datorita iluminarii numai a vitezometrului.
In 1995 este disponibila o noua varianta de motorizare V6 de 3L care dezvolta 210 CP aceeasi motorizare folosita si de Opel/Vauxhall Omega. Un an mai tarziu a fost prezentata varianta Ecopower a carui motor de 2L turbo dezvolta numai 150 CP si care avea un sistem de preincalzire a convertorului catalitic la pornirea motorului acest lucru ducand la reducerea emisiilor.
Cu un total de 503.087 exemplare produse pana in 1998, SAAB 9000 a fost inlocuit in gama de modelul SAAB 9-5.
Spre sfarsitul anilor 80 firma suedeza trece prin momente mai putin favorabile si producea mai mult decat vindea ajungand in 1989 sa aiba 40.000 unitati pe stoc. Pierderile financiare fiind in continua crestere au fost incepute negocieri pentru preluarea a o parte din actiunile firmei cu Volvo, Fiat, Mazda si Ford. In Ianuarie 1990 pentru reducerea pierderilor financiare, Saab-Scania infiinteaza o noua divizie pentru automobile denumita Saab Automobile AB. Iar in 15 Martie a aceluiasi an concernul american General Motors achizitioneaz 50% din actiunile Saab Automobile AB contra sumei de 600 mil $, cu optiunea de a cumpara intregul pachet de actiuni in 10 ani.
Pierderile fimei suedeze au continuat si dupa preluarea de catre G.M. Abia in 1995, la doi ani de la lansarea noii generatii 900, SAAB declara ca este pentru prima oara pe profit dupa 1988.
Anul 2000 marcheaza trecerea in totalitate a marcii SAAB in proprietatea G.M. odata cu preluarea si celorlalte 50% din actiuni, firma SAAB devenind una din filialele europene ale concernului american.
La Salonul Auto de la Frankfurt din 1993 este prezentata in premiera noua generatia a modelului 900. Noul SAAB 900 era realizat pe o platforma comuna cu a automobilului Opel Vectra si era oferit cu o caroserie berlina cu 5 usi tip hatchback cu 5 locuri oferind un habitaclu spatios si un design modern diferit de cel al modelelor precedente. Motorul era acum amplasat transversal frontal si era oferit in trei versiuni cu 4 cilindrii: 2L 16 supape aspirat (130 CP) si Turbo (185 CP); 2.3L 16 supape (150 CP) precum si un V6 de 2.5L 24 supape (170 CP). Cutiile de viteze oferite erau: manuala cu 5 trepte, automata cu 4 trepte si semiautomata denumita “Sensonic”. Aceasta din urma avea functia unei cutii manuale clasice dar se deosebea de aceasta prin lipsa pedalei de ambreiaj, modul de functionare fiind urmatorul: cand soferul muta schimbatorul de viteze in prima treapta de viteze un computer controla ambreiajul. Cu masina in viteza dar in stationare, ambreiajul era eliberat numai cand combustibilul intra in camera de ardere. Daca nu se actiona pedala de acceleratie era emis un mesaj sonor precum si unul luminos de avertizare in bord, iar dupa 7 secunde motorul se oprea. In primavara anului 1994 sunt prezentate doua noi variante de caroserie: coupe cu 3 usi si cabriolet cu 4 locuri.
In 1996 pe circuitul de la Talladega, Alabama (SUA) SAAB a stabilit cu modelul 900 - 21 de recorduri internationale si a doborat doua recorduri mondiale prin parcurgerea a 100.000 Km pe circuit inchis cu opriri necesare doar realimentarii cu carburant, schimbarii uleiului, verificarilor necesare precum si a pilotilor. Catre sfarsitul anului 1997 a fost realizat un facelift care s-a remarcat prin noi detalii estetice si numeroase inbunatatiri mecanice modelul devenind SAAB 9-3. La inceputul anului 1998 a fost disponibila in premiera pentru firma SAAB o motorizare diesel. Motorul, de origine Opel, era oferit pe modelul SAAB 9-3 si avea 4 cilindrii in linie, capacitatea de 2.2L si era supraalimentat cu turbocompresor, in timp ce puterea dezvoltata era de 115 CP. Modelul s-a fabricat pana in vara anului 2002 cand a fost inlocuit de o noua generatie cu acelasi nume.
In Iul.1997 cu ocazia implinirii a 50 ani a diviziei auto SAAB este prezentat un nou model “varf de gama” denumit SAAB 9-5 ca inlocuitor al modelului SAAB 9000. Fiind disponibil la inceput cu o caroserie tip berlina cu 4 usi cu un design foarte modern ale carei principale atuuri erau: siguranta pasiva oferita in caz de accident, coeficientul aerodinamic Cx de doar 0.28 precum si un habitaclul spatios pentru 5 persoane. Realizat pe o platforma derivata din cea a modelului 9-3, SAAB 9-5 era disponibil exclusiv cu motoare Turbo in trei versiuni: cu 4 cilindrii de 2L (150 CP) de 2.3L (170 CP) si V6 de 3L (200 CP). Cutiile de viteze erau manuale cu 5 trepte sau automate cu 4 trepte. De la inceput 9-5 s-a remarcat printr-o serie de inovatii tehnice introduse in serie cum ar fi: tetiera activa (se ridica in caz de accident pentru a amortiza reculul capului); scaune ventilate pentru locurile din fata (racite si nu incalzite electric - lucru foarte util vara) etc.
In primavara anului 1999 este prezentata varianta de caroserei break denumita 9-5 Station Wagon al carei coeficient aerodinamic Cx de 0.31 era foarte bun pentru o astfel de caroserie. Incepand cu anul 2001 a fost disponibil si o motorizare turbodiesel V6 de 3L (176 CP). In vara anului 2005 a fost realizat un facelift si a fost prezentata o versiune denumita Biopower. Motorizarile acestei versiuni erau de tip Turbo de 2 si 2.3L acestea fiind optimizate sa functioneze cu un tip de combustibil - E85 format dintr-un amestec de benzina si 85% etanol.
La Salonul Auto de la Frankfurt din 2001 SAAB a prezentat un concept car denumit 9X. SAAB 9X dispunea de o caroserie coupe cu 4 locuri realizata din aluminiu care putea fi foarte usor transformata si in alte variante de caroserie precum roadster, station wagon sau pickup toate la acelasi automobil. Motorul sau era un V6 Turbo care dezvolta 300 CP. Transmisia era integrala permanenta si era asigurata de o cutie secventiala cu 6 rapoarte.
In vara anului 2002, firma suedeza lanseaza o noua generatie a modelului de clasa medie 9-3. Noul SAAB 9-3 era dezvoltat pe aceasi platforma folosita si de Opel-ul Vectra C fiind disponibil cu o caroserie tip berlina cu 4 usi si 5 locuri conceputa sa ofere o cat mai buna siguranta pasiva in caz de impact in timp ce designul sau era unul modern si complet diferit de cel al modelelor precedente. Motorizarile oferite erau toate pe benzina supraamimentate si aveau capacitati de 1.8 si 2L iar puterile dezvoltate erau cuprinse intre 150 si 200 CP. In 2003 a fost lansata varianta de caroserie cabriolet al noului model 9-3 si a fost oferita o noua versiune de motorizare diesel de 2.2L. In 2005 a fost lansata varianta de caroserie break denumita Sport Hatch dupa ce cu 2 ani inainte fusese prezentat sub forma de prototip denumit Sport Hatch Concept. In toamna anului 2007 la Salonul Auto de la Frankfurt a fost prezentata versiunea restilizata a modelului 9-3 precum si o versiune jubiliara Turbo X cu ocazia implinirii a 30 de ani de la lansarea in productia de serie a motorizarii Turbo.
La inceputul anului 2004 a fost prezentat un nou model de aceasta data de clasa compacta denumit 9-2X care era conceput exclusiv pentru piata nord americana. Realizat mecanic si stilistic pe baza automobilului Subaru Impreza, SAAB 9-2X dispunea de o caroserie break cu 5 usi si era fabricat numai la fabrica de la Ota-Gunma, Japonia. Datorita vanzarilor sub asteptari si a sfarsitului cola-borarii dintre General Motors si Subaru productia acestui model s-a incheiat catre finele anului 2006.
In 2005 este lansat in premiera pentru firma SAAB un model din categoria SUV, denumit 9-7X. Realizat pe o platforma comuna cu Chevrolet Trail Blazer SAAB 9-7X este fabricat in Statele Unite la Moraine (statul Ohio) si comercializat exclusiv pe piata nord americana. Acesta este disponibil cu doua motorizari pe benzina – un V6 de 4.2L si un V8 de 5.3L. Transmisia este integrala iar cutia de viteze este una automata cu 4 trepte. Incepand din 2006 este disponibil la vanzare si pe alte piete din Europa si Asia.
La salonul Auto de la Paris din 2006, este prezentat concept car-ul Aero-X. Dispunea de o caroserie coupe cu doua locuri realizata din fibra de carbon in timp ce usile acoperisul si parbrizul formau un corp comun mobil si care se actiona prin culisare facilitand urcarea si coborarea din cockpit precum si o vizibilitate foarte buna pentru sofer de 180 grade.
Aero-X avea montat un motor dublu Turbo V6 de 2.8L care dezvolta 400 CP si care permitea atingerea unor performante asemanatoare cu a automobilelor supersport: viteza maxima era limitata electronic la 250 Km/h iar acceleratia de la 0-100 Km se putea realiza in doar 4.9 sec. Transmisia era integrala si era asigurata de o cutie secventiala cu 7 trepte. Suspensia era controlata electronic iar la interior tabloul de bord clasic era inlocuit cu un display iar comenzile erau de tip 3D in timp ce in locul traditionalilor martori luminosi erau utilizate LED-uri.
_______________________________________
SAAB 900 '84
SAAB 9000 turbo '86
SAAB 9-5 '02
|
|
